N-ar mai face-o,privind in jur acum.
Si-ar cumpara pantofi rosii,[trendul],si ar pleca cu primul tren spre o destinatie incerta. .Probabil ar purta un tricou pe care scrie "NU UZEZ CRUCEA DEGEABA''.
De ziua ta femeie, de eşti mamă sau fică,
Ori metamorfozată în soacră mare, mică
Doresc la fiecare un cer fără de nori,
Lângă acela care v-aduce astăzi flori.
Şi mulţi ani, fericire, căci fără voi n-am şti
Ce-i patima-n iubire, sau ce-i a pătimi,
Ce simte un bărbat, călcându-i neuronii
În fiecare zi, mai des ca pantalonii,
Cum flacăra-i dogoare, şi cât de exaltată
E inima ce-i sare, când soacra se arată,
Şi sângele-i cum fierbe umplându-se de ape
De-a voastră gură dulce când caută să scape ;
Că, cine-n lume oare, când nu face prezenţă,
Îl cată-n disperare la morgă sau urgenţă (?!)
Ca-n zori, fără de ghete, palton sau fără bască,
S-apară cu buchete de Panciu sau Fetească (!)
Şi cin’ l-ar mai păzi, de n-aţi fi voi de strajă,
Să cadă,-n noapte, zi, la altele în mreajă,
Sau cin’ l-ar îmbrăca, frumos, la patru ace,
Când el e programat doar ca să se dezbrace (?!)
Căci de-aia lui, săracul, scurtat şi de o coastă,
I-a dat Domnul, cu sacul, noroc de o nevastă,
Făcută să apară, în prag, de soare plină,
Chiar şi când plouă-afară, în ziua de chenzină,
Iar seara, la culcare, ca-n clipa cea dintâi,
Să-l scoată, iubitoare, un ceas de sub călcâi,
Şi-n gingaşe cuvinte, în toi când e amorul,
Să dea, i-aduce-aminte, în zori cu-aspiratorul,
Prin piaţă-apoi o tură, că lista-i pe hârtie,
Şi-n drum, pe scurtătură, şi pe la florărie….
Da’ nu cumva să uite, să ia nişte Cotnar’,
Ca astăzi, cu băieţii, să-nchine un pahar,
Fi’nd ziua când femeia, cât viaţa e de grea,
I-aduce lui aminte, că are-o zi şi ea,
Căci altfel, el confuz, nici eu nu-ş’ ce să spui,
Ar crede, cum se vede, că toate-s ale lui !